Comuna Catina din judetul Cluj este situata in partea de nord a Podisului Transilvaniei - regiunea deluroasa cuprinsa intre Mures si Somes.
    In cadrul judetului Cluj, comuna Catina este o comuna de margine situata in partea estica, hotarele ei invecinandu-se cu:

• judetul Bistrita-Nasaud la est,
• judertul Mures la sud-est.

    Se mai invecineaza cu:

• la nord cu comuna Buza,
• la vest cu comuna Geaca,
• la sud-vest cu comuna Camarasu, toate cele trei comune fiind situate in judetul Cluj.

    Comuna se afla la o distanta de 65 km fata de resedinta de judet (municipiul Cluj-Napoca) si la 31 km sud-est fata de municipiul Gherla, legatura cu cele doua municipii realizandu-se pe directia nord-vest - sud-est de drumul judetean 109 C Gherla-Camarasu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legatura intre comuna Catina si comuna Buza din judetul Cluj.
    Comuna Catina cuprinde sase localitati si anume:

• Catina, resedinta de comuna,
• Copru,
• Feldioara,
• Hagau,
• Hodaie,
• Valea Calda.

    Localitatea Catina
    Este situata la jumatatea sudica a teritoriului administrativ, pe DCD nr.21, la 31 km de municipiul Gherla. Teritoriul intravilan, sabilit in anul 1990 de OCOTA Cluj, ocupa suprafata de 129 ha. Situl de vatra este asezat pe versantul cu expozitie nordica si pe terasele neinundabile ale vaii Catina, la altitudini cuprinse intre 300 si 360 m; are forma tentaculara si structura rasfirata. In partea superioara a versantului, pe pantele cu valori mai mari, procesele de versant sunt active, iar terenurile prezina potential de alunecare.
    Conform datelor inregistrate la recensamantul populatiei din perioada 18-27 martie 2002, in localitatea  Catina erau:

• 382 de locuinte,
• un total de 917 locuitori din care:
  • 457 de sex baratesc
  • 460 de sex femeiesc

• numar cladiri: 374
• numar gospodarii 345
• etnii:
  • romana: 727
  • maghiara: 146
  • rroma: 44

• religia:
  • orodoxa: 650
  • greco-catolica: 106
  • romano-catolica: 99
  • reformata: 60

    Localitatea este atestata documentar din anul 1327.

    Localitatea Copru
    Este situata in partea de nord-est a teritoriului comunei pe DC nr. 21 la 4 km de resedinta de comuna si 8 km de localitatea Feldioara. Teritoriul intravilan, sabilit in anul 1990 de OCOTA Cluj, ocupa suprafata de 44 ha. Din acest punct de vedere, localitatea face parte din categoria localitatilor mici ale judetului. Situl de vatra este situat intr-un bazinet depresionar la altitudini de 320 si 360 m. Terenurile din vecinatatea vetrei sunt afectate de procese de versant.
    Conform datelor inregistrate la recensamantul populatiei din perioada 18-27 martie 2002, in localitatea Copru erau:

• 69 de locuinte
• un total de 143 locuitori din care:
  • 73 de sex baratesc
  • 70 de sex femeiesc
• numar cladiri: 69
• numar gospodarii 69
• etnii:
  • romana: 136
  • maghiara: 2
  • rroma: 5
• religia:
  • orodoxa: 133
  • greco-catolica: 10

    Localitatea este atestata documentar din anul 1329.

    Localitatea Feldioara
    Este situata in nord-vestul teritoriului comunei, la 5 km, de resedinta de comuna, tangent cu DC nr. 18. Teritoriul intravilan, sabilit in anul 1990 de OCOTA Cluj, ocupa suprafata de 132 ha. Din acest punct de vedere, localitatea face parte din categoria localitatilor mijlocii ale judetului. Situl de vatra este situat pe luncile vaii Salajului si afluentilor ei precum si pe versantii invecinati acestor vai la altitudini de 320 si 400 m.
    Conform datelor inregistrate la recensamantul populatiei din perioada 18-27 martie 2002, in localitatea  Feldioara erau:

• 622 de locuinte
• un total de 599 locuitori din care:
  • 300 de sex baratesc
  • 299 de sex femeiesc
• numar cladiri: 262
• numar gospodarii: 212
• etnii:
  • romana: 322
  • maghiara: 251
  • rroma: 26
• religia:
  • orodoxa: 323
  • greco-catolica: 22
  • romano-catolica: 21
  • reformata: 232
  • baptista: 1

    Localitatea este atestata documentar din anul 1327

    Localitatea Hagau
    Este situata in partea de sud-est a teritoriului comunei pe DC nr. 22, la 3.5  km  de resedinta de comuna, pe traseul direct sau la 7 km prin Hodaie pe lunca si trerasele vaii Socilor. Teritoriul intravilan, sabilit in anul 1990 de OCOTA Cluj, ocupa suprafata de 30 ha. Are forma tentaculara si structura rasfirata. Situl de vatra este situat pe lunca si trerasele vaii Socilor si a afluentilor acesteia la altitudini de 300 si 320 m.
    Conform datelor inregistrate la recensamantul populatiei din perioada 18-27 martie 2002, in localitatea  Hagau erau:

• 99 de locuinte
• un total de  247 locuitori din care:
  • 126 de sex baratesc
  • 124 de sex femeiesc
• numar cladiri: 99
• numar gospodarii  90
• etnii:
  • romana: 206
  • maghiara: 41
• religia:
  • orodoxa: 153
  • greco-catolica: 43
  • romano-catolica: 42
  • reformata: 9

    Localitatea este atestata documentar din anul 1956, pana la acea data fiind un catun apartinator localitatii Catina.

    Localitatea Hodaie
    Este situata  in partea de sud-vest a teritoriului comunei la 4 km de resedinta de comuna, pe malul stang al vaii si lacului Catina, pe DJ nr. 109C. Teritoriul intravilan, sabilit in anul 1990 de OCOTA Cluj, ocupa suprafata de 16 ha. Are forma tentaculara si structura rasfirata. Situl de vatra este situat pe lunca si trerasele vaii Catina si a afluentilor acesteia la altitudini de 300 si 310 m.
    Conform datelor inregistrate la recensamantul populatiei din perioada 18-27 martie 2002, in localitatea  Hodaie erau:

• 47 de locuinte
• un total de 118 locuitori din care:
  • 61 de sex baratesc
  • 57 de sex femeiesc
• numar cladiri: 46
• numar gospodarii: 45
• etnii:
  • romana: 117
  • maghiara: 1
• religia:
  • orodoxa: 106
  • greco-catolica: 11
  • romano-catolica: 1

    Localitatea este atestata documentar din anul 1956, pana la acea data fiind un catun apartinator localitatii Catina.

    Localitatea Valea Calda
    Este situata  in partea de sud-vest a teritoriului administrativ la 2 km de resedinta de comuna si la 300 m de DC nr. 18. Teritoriul intravilan, sabilit in anul 1990 de OCOTA Cluj, ocupa suprafata de 26 ha. Are forma tentaculara si structura rasfirata. Situl de vatra este situat pe lunca si trerasele vaii Catina si a afluentilor acesteia la altitudini de 300 si 320 m. Conform datelor inregistrate la recensamantul populatiei din perioada 18-27 martie 2002, in localitatea Valea Calda erau:

• 66 de locuinte
• un total de 185 locuitori din care:
  • 96 de sex baratesc
  • 89 de sex femeiesc
• numar cladiri: 66
• numar gospodarii 65
• etnii:
  • romana: 174
  • maghiara: 11
• religia:
  • orodoxa: 163
  • greco-catolica: 17
  • romano-catolica: 2
  • reformata: 2
  • baptista: 1

    Localitatea este atestata documentar din anul 1956, pana la acea data fiind un catun apartinator localitatii Catina.

    Relieful comunei
    Relieful comunei este tipic Podisului Transilvaniei, fiind o imbinare ondulatorie de dealuri si depresiuni largi, usor inclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Catina.
    O caracteristica a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale carui margini sunt o cununa de dealuri mai inalte, care inconjoara spatiul geografic comunal si separa prin culmile lor hotarele Catinei de celelalte comune invecinate Buza si Camarasu.
    Dealurile - cu altitudine cuprinsa intre 300 si 550 m - si depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitatiilor si a apelor curgatoare, in erele geologice in roci moi, argile, marne si nisipuri. Spatiul geografic al comunei Catina este strabatut de o modesta retea hidrografica formata din paraie, vai si Lacul Catina.
    Valorile climatice in zona, sunt specifice Podisului Transilvaniei si respectiv Campiei Transilvaniei, temperatura medie anuala fiind de + 8.2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vanturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de padure si solurile brune de fanate.
    Conditiile de relief, sol si clima au determinat o vegetatie specifica de silvostepa reprezentata de vegetatie de lac si teren mlastinos:

• papura,
• stuf,
• pipirig,
• stanjeni de balta
• vegetatie de pasune si faneata pe dealuri,
• vegetatie de padure
  
  • stejar,
  • gorun,
  • salcam,
  • arbusti.

    Padurile ocupa 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat:

• caprioare,
• mistret,
• vulpi,
• iepuri.

    Cadrul istoric
    Vechimea arheologica a comunei Catina este atestata inca din neolitc prin diversele elemente de cultura materiala descoperite intamplator prin lucrari agricole sau eroziunea apelor. Materialele descoperite au fost supuse unor analize stiintifice si drept urmare au primit girul autoritatii specialistilor de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
    Important de precizat este faptul ca in comuna Feldioara au fost descoperite fara cercetari materiale si obiecte ce apartin:

• neoliticului
  • ac de os,
  • fragmente de vas,
  • topoare de piatra,
• epocii bronzului
  
  • fragmente ceramice din bronz apartinand culturii Sighisoara-Witenberg,
• perioadei dacice
  
  • dalta de bronz
• perioadei romane
  • doua monede romane din timpul imparatului Hadrian 117-138 e.n.

    Cateva din locurile unde au fost descoperite urme arheologice din neolitic si epoca bronzului sunt "Dealul cu Sea" si "Piscu Lung" (Feldioara), "Groapa Castailor" si "La Ciurgau" (Catina).
    O alta zestre arheologica a satului Feldioara este alcatuita din numeroase urme vizibile ale unei cetati de pamant si lemn, despre care se spune ca a fost construita inaintea venirii maghiarilor in Transilvania.
    Referitor la vechimea documentara, localitatea Catina (resedinta de comuna) si localitatea Feldioara au fost atestate documentar in anul 1327. Doi ani mai tarziu, in 1329, a fost atestata documentar localitatea Copru, iar in 1956 localitatile Hagau, Hodaie si Valea Calda au fost recunoscute documentar, pana atunci fiind considerate catune apartinatoare localitatii Catina.